Image may be NSFW.
Clik here to view.
Clik here to view.

L’association Littéramā’ohi a présenté hier son dernier numéro de sa revue littéraire, un hors série. Ce numéro est spécial et riche de sens puisqu’il s’agit des écrits d’Ernest Salmon, qui s’avère être aujourd’hui le premier auteur Polynésien. La revue est en vente chez vos libraires habituels pour 1 200fcp. Une séance de dédicace est prévue le samedi 31 août 2013, de 9h à 12h, chez Archipel.
Dans "L’île parfumée", Ernest Salmon dédie ses premiers poèmes à l’amour, sujet universel et intemporel, mais aussi à sa culture et à la beauté de son île vantant le vert de ses vallées et le bleu de sa mer.
Il cherchait à les décrire fidèlement, comme il les "sentait". D’ailleurs, il écrira dans une lettre : "Vous noterez que je me suis souvent écarté des règles traditionnelles de la prosodie française. C’est volontairement que j’ai péché… Il m’a semblé, en effet, que la flore, la race, l’âme tahitiennes, libres éléments d’un tout primitif et souverainement exotique, exotique qui est O’ Tahiti, demandaient, pour être rendus fidèlement, pour éveiller en nous l’image, la couleur et le son appropriés, un vers affranchi dans une certaine mesure…".
Ces dernières pages, quant à elles, sont fortement imprégnées de batailles. Nous découvrons une guerre vécue, loin de la leçon d’histoire habituelle.
Né en 1888, Ernest Salmon est troisième enfant de la Reine Marautaaroa Salmon. L’enfant grandit à Papeete et, pour terminer ses études, partit à San Francisco où il passa un diplôme américain en "engineering". Après la déclaration de guerre de 1914, il s’enrôla dans l’armée Française et devint le premier Engagé Volontaire de la colonie.
Une fois la guerre finie, il fera des études de droit. Diplômé de la magistrature coloniale, ensuite de la magistrature française, il sera le premier Tahitien à occuper un tel poste.
Il mourut en décembre 1961.
En 1919, Ernest Salmon a bien tenté de faire publier son œuvre, sans succès. Près d’un siècle plus tard, Christine Duchateau, passionnée de culture polynésienne, tomba, par hasard, sur ces écrits chez un libraire parisien. Le recueil de poèmes était là, sans que personne n’en soupçonne la valeur. Sans hésiter, Christine Duchateau l’acheta et ramena l’œuvre à son berceau. Elle s’adressa bien évidemment à Littéramā’ohi pour partager cette fabuleuse découverte. Ce projet n’aurait pas pu se concrétiser sans le consentement des descendants d’Ernest Salmon. Bien entendu, ils connaissaient le don de leur grand-père pour l’écriture mais n’avaient jamais entendu de ce manuscrit. Grande fut leur surprise.
Avec ces écrits ressuscités d’un passé oublié, c’est une partie de nous que Littéramā’ohi nous propose de découvrir.
Nathalie Herenui Salmon-Hudry
Dans "L’île parfumée", Ernest Salmon dédie ses premiers poèmes à l’amour, sujet universel et intemporel, mais aussi à sa culture et à la beauté de son île vantant le vert de ses vallées et le bleu de sa mer.
Il cherchait à les décrire fidèlement, comme il les "sentait". D’ailleurs, il écrira dans une lettre : "Vous noterez que je me suis souvent écarté des règles traditionnelles de la prosodie française. C’est volontairement que j’ai péché… Il m’a semblé, en effet, que la flore, la race, l’âme tahitiennes, libres éléments d’un tout primitif et souverainement exotique, exotique qui est O’ Tahiti, demandaient, pour être rendus fidèlement, pour éveiller en nous l’image, la couleur et le son appropriés, un vers affranchi dans une certaine mesure…".
Ces dernières pages, quant à elles, sont fortement imprégnées de batailles. Nous découvrons une guerre vécue, loin de la leçon d’histoire habituelle.
Né en 1888, Ernest Salmon est troisième enfant de la Reine Marautaaroa Salmon. L’enfant grandit à Papeete et, pour terminer ses études, partit à San Francisco où il passa un diplôme américain en "engineering". Après la déclaration de guerre de 1914, il s’enrôla dans l’armée Française et devint le premier Engagé Volontaire de la colonie.
Une fois la guerre finie, il fera des études de droit. Diplômé de la magistrature coloniale, ensuite de la magistrature française, il sera le premier Tahitien à occuper un tel poste.
Il mourut en décembre 1961.
En 1919, Ernest Salmon a bien tenté de faire publier son œuvre, sans succès. Près d’un siècle plus tard, Christine Duchateau, passionnée de culture polynésienne, tomba, par hasard, sur ces écrits chez un libraire parisien. Le recueil de poèmes était là, sans que personne n’en soupçonne la valeur. Sans hésiter, Christine Duchateau l’acheta et ramena l’œuvre à son berceau. Elle s’adressa bien évidemment à Littéramā’ohi pour partager cette fabuleuse découverte. Ce projet n’aurait pas pu se concrétiser sans le consentement des descendants d’Ernest Salmon. Bien entendu, ils connaissaient le don de leur grand-père pour l’écriture mais n’avaient jamais entendu de ce manuscrit. Grande fut leur surprise.
Avec ces écrits ressuscités d’un passé oublié, c’est une partie de nous que Littéramā’ohi nous propose de découvrir.
Nathalie Herenui Salmon-Hudry
Image may be NSFW.
Clik here to view.
Clik here to view.

Puta ‘āpī : « l’île parfumée » i pāpa’i hia e Ernest Salmon tāne
Nō mātara noa mai ra i te puta ‘āpī, e puta ta’a ‘ē ra ho’i. Mea huru ta’a ‘ē ri’i teie puta ‘ā’amu nō te ta’ata i pāpa’i īa na, maoti ra o Ernest Salmon tāne, o tei riro atu ra ‘ei tā’ata pāpa’i mā’ohi mātāmua roa. Te ho’o hia ra i taua puta ra īo te mau Fare ‘ho’ora’a puta i mātaro noa hia na. Te fāito moni : 240 tarā. ‘Ua tārena hia i te tahi taime tārimara’a i teie mahana mā’a 31 nō ‘ātete, mai te hora iva haere atu i te hora ‘āhuru ma piti, i te vāhi ra pi’i hia Archipel.
I roto i teie puta “ L’île parfumée”, te pāpa’i nei o Ernest Salmon tāne i tā na mau pehepehe mātāmua nō te fa’ahiti i te paura nō te here, e tumu parau ho’i teie e fa’ahiti hia ra i te ao tā’āto’a nei i te mau pu’e tau ato’a, tae noa ato’a atu i tō na hīro’a tumu, te he’euri o te nātura ‘e te i’ui’u o te moana pa’o.
‘Aita ‘oia i huri i te parau, ‘ua fa’ati’a ra ‘oia i te mau mea ia au i tā na hi’ora’a. ‘Inaha, e pāpa’i ‘oia i te hō’ē rata : « e ‘ite ihoa ‘outou, ‘ua taui ri’i vau i tā’u huru pāpa’ira’a o tei ‘ore i tū’ati ra i te huru mau o te pāpa’ira’a i te reo farāni. Nā’u noa ihoa i hīna’aro e pāpa’i mai i teie i te huru…I tō’u hi’ora’a, ‘oia mau ihoa, nō te ha’afāfā i te mau ta’ata’a tai’o, i te hau’a o te mau tiare, i te huru o te nūna’a, tae noa atu i tō na vārua ato’a, e ti’a ri’i paha ‘ia fa’a’ite i mea tano, ma te pāpa’i atu nā roto i te tahi huru ta’a ‘ē, piri atu i te parau mau… »
‘Āre’a, i te pae hōpe’a o tā na puta, te fa’ati’a nei ‘oia i te huru o te tāma’i, mai o tā na i ora…i ‘ite. Mea ‘ē roa i tō te mau ha’api’ira’a tāmau nō te fare ha’api’ira’a.
‘Ua fānau hia o Ernest i te matahiti ra 1888. ‘Oia te torura’a o te hua’ai tamari’i nō roto mai ite ari’i vahine ra Marautaaroa Salmon. ‘Ua pa’ari teie taure’are’a i Papeete, mai i reira, reva atu ra ‘ō na i te mau fenua maritē, i te ‘oire nō San Francisco. I reira, u’a noa’a i tā na parau tū’ite nō te tia’a’au i te parau o te mau hāmanira’a māteni hururau. I te matahiti 1914, fāriu mai ai te tāma’i mātāmua, ō atu ra teie tamarii Tahiti, i roto i te nu’u farāni, ‘ō na paha te ti’a mātāmua nō te fenua nei o tei tihepū hia e te Hau Farāni.
I muri mai i te tau tāma’i, tāmau noa ea ‘ō na i tā na tau ha’api’ira’a i roto ra i te parau o te ture. Noa’a mai ra o tā na parau tū’ite teitei nō roto mai i te Fare Ha’api’ira’a Papa Ha’avā Rahi, i muri mai, nō te Fare Ha’api’ira’a Tōro’a Ha’avā Rahi a te Hau Nui. Nā na ato’a i amo i teie huru ti’ara’a nō taime mātāmua, nō te hō’ē tamari’i Tahiti, mea te’ate’o roa nā tātou.
Mo’e atu ra ‘oia i te ‘āva’e tītema 1961 ra.
I te matahiti 1919, ‘ua ‘imi ihoa o Ernest Salmon i te tahi rāve’a ‘ia nēne’i hia i teie puta tā na, ‘aita ra i manuia. Hō’ē tenetere matahiti i muri mai, topa atu ra o Christine Duchâteau vahine i ni’a i teie puta ‘ā’amu, i te ‘oire nō Paris, īo te hō’ē ta’ata ho’o puta rau. Te vai ‘ōtare noa ra teie puta iti i taua vāhi ra, ‘aita ra i ‘ite hia i te faufa’a rahi e vai nei i roto ī tā na mau parau. Nō tō na here i tō tātou nūna’a, ‘ua fa’ahoi’ roa mai teie vahine i taua puta faufa’a ra i te fenua nei. Mea nā reira o tō na fārereira’a i te tā’atira’a Litteramā’ohi nō te fa’a’ite i te ‘ohipa i tupu. ‘Aita teie nēne’ira’a i noa’a hia i te rave ‘a hani ‘aita te mo’otua o Ernest Salmon i fa’ati’a. I te parau mau, ‘ua ‘ite a’e na i teie hua’ai tamatarii i te pūai o tā rātou pāpā rū’au nō te ‘ohipa pāpa’i, a tahi ra rātou i fa’aro’o i te parau nō teie puta iti. Hiti mahuta te ‘a’au.
Nā roto i teie mau pāpa’i, te heheu nei tātou i te tahi tuha’a o tō tātou orara’a, maoti ato’a o Litteramā’ohi.
TP ( pāpa’i tumu nō roto mai īa Nathalie Heirani Salmon-Hudry )
Nō mātara noa mai ra i te puta ‘āpī, e puta ta’a ‘ē ra ho’i. Mea huru ta’a ‘ē ri’i teie puta ‘ā’amu nō te ta’ata i pāpa’i īa na, maoti ra o Ernest Salmon tāne, o tei riro atu ra ‘ei tā’ata pāpa’i mā’ohi mātāmua roa. Te ho’o hia ra i taua puta ra īo te mau Fare ‘ho’ora’a puta i mātaro noa hia na. Te fāito moni : 240 tarā. ‘Ua tārena hia i te tahi taime tārimara’a i teie mahana mā’a 31 nō ‘ātete, mai te hora iva haere atu i te hora ‘āhuru ma piti, i te vāhi ra pi’i hia Archipel.
I roto i teie puta “ L’île parfumée”, te pāpa’i nei o Ernest Salmon tāne i tā na mau pehepehe mātāmua nō te fa’ahiti i te paura nō te here, e tumu parau ho’i teie e fa’ahiti hia ra i te ao tā’āto’a nei i te mau pu’e tau ato’a, tae noa ato’a atu i tō na hīro’a tumu, te he’euri o te nātura ‘e te i’ui’u o te moana pa’o.
‘Aita ‘oia i huri i te parau, ‘ua fa’ati’a ra ‘oia i te mau mea ia au i tā na hi’ora’a. ‘Inaha, e pāpa’i ‘oia i te hō’ē rata : « e ‘ite ihoa ‘outou, ‘ua taui ri’i vau i tā’u huru pāpa’ira’a o tei ‘ore i tū’ati ra i te huru mau o te pāpa’ira’a i te reo farāni. Nā’u noa ihoa i hīna’aro e pāpa’i mai i teie i te huru…I tō’u hi’ora’a, ‘oia mau ihoa, nō te ha’afāfā i te mau ta’ata’a tai’o, i te hau’a o te mau tiare, i te huru o te nūna’a, tae noa atu i tō na vārua ato’a, e ti’a ri’i paha ‘ia fa’a’ite i mea tano, ma te pāpa’i atu nā roto i te tahi huru ta’a ‘ē, piri atu i te parau mau… »
‘Āre’a, i te pae hōpe’a o tā na puta, te fa’ati’a nei ‘oia i te huru o te tāma’i, mai o tā na i ora…i ‘ite. Mea ‘ē roa i tō te mau ha’api’ira’a tāmau nō te fare ha’api’ira’a.
‘Ua fānau hia o Ernest i te matahiti ra 1888. ‘Oia te torura’a o te hua’ai tamari’i nō roto mai ite ari’i vahine ra Marautaaroa Salmon. ‘Ua pa’ari teie taure’are’a i Papeete, mai i reira, reva atu ra ‘ō na i te mau fenua maritē, i te ‘oire nō San Francisco. I reira, u’a noa’a i tā na parau tū’ite nō te tia’a’au i te parau o te mau hāmanira’a māteni hururau. I te matahiti 1914, fāriu mai ai te tāma’i mātāmua, ō atu ra teie tamarii Tahiti, i roto i te nu’u farāni, ‘ō na paha te ti’a mātāmua nō te fenua nei o tei tihepū hia e te Hau Farāni.
I muri mai i te tau tāma’i, tāmau noa ea ‘ō na i tā na tau ha’api’ira’a i roto ra i te parau o te ture. Noa’a mai ra o tā na parau tū’ite teitei nō roto mai i te Fare Ha’api’ira’a Papa Ha’avā Rahi, i muri mai, nō te Fare Ha’api’ira’a Tōro’a Ha’avā Rahi a te Hau Nui. Nā na ato’a i amo i teie huru ti’ara’a nō taime mātāmua, nō te hō’ē tamari’i Tahiti, mea te’ate’o roa nā tātou.
Mo’e atu ra ‘oia i te ‘āva’e tītema 1961 ra.
I te matahiti 1919, ‘ua ‘imi ihoa o Ernest Salmon i te tahi rāve’a ‘ia nēne’i hia i teie puta tā na, ‘aita ra i manuia. Hō’ē tenetere matahiti i muri mai, topa atu ra o Christine Duchâteau vahine i ni’a i teie puta ‘ā’amu, i te ‘oire nō Paris, īo te hō’ē ta’ata ho’o puta rau. Te vai ‘ōtare noa ra teie puta iti i taua vāhi ra, ‘aita ra i ‘ite hia i te faufa’a rahi e vai nei i roto ī tā na mau parau. Nō tō na here i tō tātou nūna’a, ‘ua fa’ahoi’ roa mai teie vahine i taua puta faufa’a ra i te fenua nei. Mea nā reira o tō na fārereira’a i te tā’atira’a Litteramā’ohi nō te fa’a’ite i te ‘ohipa i tupu. ‘Aita teie nēne’ira’a i noa’a hia i te rave ‘a hani ‘aita te mo’otua o Ernest Salmon i fa’ati’a. I te parau mau, ‘ua ‘ite a’e na i teie hua’ai tamatarii i te pūai o tā rātou pāpā rū’au nō te ‘ohipa pāpa’i, a tahi ra rātou i fa’aro’o i te parau nō teie puta iti. Hiti mahuta te ‘a’au.
Nā roto i teie mau pāpa’i, te heheu nei tātou i te tahi tuha’a o tō tātou orara’a, maoti ato’a o Litteramā’ohi.
TP ( pāpa’i tumu nō roto mai īa Nathalie Heirani Salmon-Hudry )
Tahiti-Infos, le site N°1 de l'information à Tahiti